Falsele legi omnivore: "Ratia de grasime" (II)

Un regim „bine echilibrat”, un “minunat” factor sclerogen, patogen, obezigen și mai ales cancerigen

GRĂSIMILE GĂTITE LA TEMPERATURĂ ÎNALTĂ SUNT FOARTE TOXICE.

Chimia industrială este mai nimic faţă de cea pe care o facem noi în mod empiric tratând acești corpi graşi în propria bucătărie. Căci, „bucătăria bună”, cea pe care o apreciază cei cunoscători în ale mâncării, poate fi concepută doar la temperaturi înalte variind aproximativ între 200 și 800 grade celsius, singurele care permit gastronomilor să realizeze diferitele procedee de gătire numite: sotat, perpelit, rumenit, gratinat, prajit, rotisat etc. Datorită supracoacerii, alimentele supuse acestor procedee în grăsime, nu mai au prin urmare nimic biologic, dobândesc doar arome, gusturi excesive, acaparante, după care sunt înnebuniţi cunoscătorii şi care sfârşesc prin a creea adevărate toxicomanii alimentare de nezdruncinat. Să încercăm să obţinem câteva precizări despre temperaturile folosite.

De exemplu, flama reşoului cu gaz atinge 1000 – 1200 grade C, în funcţie de calitatea gazului, temperaturi la care aurul și sticla se pot topi. Când supunem o grăsime la această temperatură, cu scopul de a sota sau perpeli ceva, ratăm cu o aproximatie de 50 -100 grade C ce temperaturi suportă aceste grăsimi. În realitate trebuie sa fie undeva între 300 – 400 grade C. Peretele roşu al unui cuptor atinge temperaturi situate între 600 -800 grade C, în funcție de intensitatea roșului. Este nevoie de asemenea temperaturi pentru a calcina parțial suprafaţa fripturilor bine unse cu grăsime care sunt prăjite la cuptor.

Aceste temperaturi înalte, transformă grăsimile, (deja greu de asimilat înainte de orice coacere), în corpuri foarte toxice prin compuşii chimici cărora căldura le dă naştere, şi pe care îi cunoaştem foarte puţin, pentru că nimeni nu se preocupă de aceste probleme care domină de foarte de sus orice patologie umană.

Aceste toxine ale grăsimilor supraprăjite între 200 -800 grade C, sunt cele mai mari toxine alimentare împreună cu gudronul aromatic ai fripturilor. Acroleina și acizii graşi oxidaţi se adaugă în special în capul listei celor expuși anterior. Toxicitatea grăsimilor supraprăjite este atît de mare, încât persoanele hepatice pot resimţi greţuri când respiră emanaţiile unei fripturi.

A sosit momentul să alcătuim o listă destul de grosieră a toxinelor rezultate prin ingestia grăsimilor chimice înainte de coacere și a celor care se formează sub acțiunea temperaturilor de coacere industriale. Iată această enumerare sumară: steroli, colesterol, otrăvuri intestinale, acid oxalic, acizi graşi diverşi, toxine ale grăsimilor putrezite ale brânzeturilor maturate, acroleină, acizi graşi oxidaţi, emanaţii sub formă de vapori ale grăsimilor supracoapte.

Acum vom arăta care sunt produsele cu un gust excesiv - şi care sunt cele mai apreciate de gastronomi -  dar care mi se par cele mai periculoase pentru că sunt foarte bogate în acele produse îngrozitoare rezultate în urma pirogenării: toate sosurile grase care au servit pentru sotarea sau perpelirea cărnurilor în tigaie, untul negru, grăsimile refolosite pentru prăjire, unde procentajul periculoasei acroleine creşte la fiecare prăjire, sucurile grase brune ale fripturilor, bogate atât în acroleină cancerigenă cât şi în gudron aromatic la fel de cancerigen.

OMNIVORISMUL UMAN ESTE SATURAT ÎN GRĂSIMI CARE SFÂRŞESC PRIN A CREEA O ADIPOMANIE  FRUGIVORULUI  UMAN.

Omnivorismul artificial, inventat de om, este la ora actuală saturat cu corpi graşi, din două motive:

1. Numeroase componenete ale acestui omnivorism sunt saturate cu grăsimi

2. Toată bucătăria rafinată, cea a cunoscătorilor şi a gastronomilor este o artă care consistă în pregătirea de tocăniţe omnivore cu grăsimi sau uleiuri de origine industrială, gastronomul considerând că mâncarea bună trebuie să fie îmbibată cu grăsime, în general prăjită în exces.

Şi iata mai jos justificarea acestora:

Alimente bogate în corpi grași:                                             Alimente cu corpi grași adăugați

-          Creier de oaie 30%                                                  - Pâine cu unt și croasant

-          Maduvă de oase                                                       - Șuncă prăjită la micul dejun

-          Ficat de gâscă îndopată                                            - Toate mâncărurile sotate

-          Mezeluri                                                                   - Carne învelită în slănină

-          Slănină                                                                      - Prăjeli grase

-          Carne grasă                                                               - Gogoși îmbibate în grăsime

-          Pasăre grasă                                                              - Aioli – maioneză cu usturoi

-          Ciocolată                                                                   - Maioneză

-          Patiserie grasă                                                            - Sosuri cu unt prăjit

Acestor diferite feluri de mâncare, trebuie să le adăugam și pe acelea în care grăsimea este disimulată: toate plăcile de patiserie care sunt unse cu grăsime și pe care se coc diferitele tarte, patiserii, etc.; tot ce se coace în forme bine unse cu grăsime pentru ca aluatul să nu se lipească la 250 grade C: gaufres, fursecuri, cozonaci, briose etc.

Pe de altă parte, cunoscătorii nu disprețuiesc anumite grăsimi râncede și chiar stricate, degustând o brânza numita „ puternică’, care adesea curge și are un miros care denunță că 45 – 50%  din grăsimi sunt putrezite, sau delectându-se cu o carne de vânat fezandată.

Trebuie să se țină cont și de obiceiurile regionale. Căci dacă la Paris se găteste mai degrabă cu unt, în alte părți se folosește uleiul de măsline, în altele cel de nuci, în alte părți se gătește cu untură și slănină, pe când la Touluse se folosește grăsimea de gâscă. Probabil că pentru anumite clase de oameni margarina este singurul corp gras folosit.

Rezumând, frugivorul uman care nu ar trebui să absoarbă deloc grăsimi, își saturează corpul cu grăsimi industriale foarte greu de asimilat de fiziologia acestuia, grăsimi pe care le degenerează și le transformă în cancerigene, prăjindu-le la temperaturi foarte înalte.

TOATA PATOLOGIA UMANĂ ESTE PROVOCATĂ MAI ALES DE GRĂSIMILE ALIMENTARE SUPRAÎNCALZITE. 

Asa cum am vazut în paragraful 4, grăsimile supraîncălzite la temperaturi între 200 -800 grade C, devin saturate în acroleină și acizi grași oxidați, compuși foarte patogeni care provoacă ravagii în tot organismul. Mai rău, emanațiile unei fripturi provoacă câteodată grețuri unui hepatic. Aceasta demonstrează că dacă simple emanații de vapori de grăsime caldă sunt atât de toxice, este ușor de prevăzut că ingestia grăsimilor supraprăjite nu poate decât să genereze probleme grave.

Grăsimile prăjite provoacă un exces de colesterol în sânge pe care acesta se forțează să-l elimine depunându-l în interiorul arterelor sub formă de aterom, depunere de grăsime periculoasă căci reduce calibrul arterelor, provocând creșterea tensiunii arteriale și favorizând obstrucționarea arterelor cu un cheag provocând îngrozitoarea arteroscleroză.

Este foarte probabil ca grăsimile supraprăjite să genereze mai multe ateroame decât cele crude. În orice caz, putem fi siguri că ele sunt cauza directă a degenerescenței întregului aparat circulator, ale cărui tulburări omoară majoritatea subiecților din epoca noastră.

Ficatul constituie bariera anti-toxică a organismului, iar eforturile sale pentru a neutraliza toxinele din grăsimile supraîncălzite constituie probabil cea mai mare parte a muncii sale. Dar acest efort anormal care se repetă în fiecare zi, depășește rapid posibilitățile acestui organ, care va obosi și va suferi de o insuficiență notorie. O parte din acroleina din uree din acidul oxalic trece în sânge, pe care rinichiul îl va filtra din ce în ce mai dificil.

Circulatia în sînge a acroleinei și altor toxine va antrena o senilizare a întregului organism, adică imbatrânirea și urâțirea acestuia. Suprimarea totală a grăsimilor supraîncalzite din alimentație și înlocuirea cărnii cu fructe crude și coapte, desenilizează rapid organismul într-un mod magic, ameliorând masiv patologiile severe și făcând să dispară obezitatea ca prin minune, dublând în același timp calitățile cerebrale.

Grăsimile supraîncălzite provoacă  o decădere gravă a vitalității, manifestându-se prin:

1. O scleroză anticipată senilizantă și urâțire;
2. O patologie ucigașă cu forme multiple;
3. O obezitate gravă care caracterizează întotdeauna o stare precanceroasă.

Desenilizarea, întinerirea se face printr-o regenerare a glandelor endocrine. Aceasta demonstrează indirect că grăsimile supraîncălzite distrug aceste prețioase glande hormonale, de care depinde vitalitatea în mod direct.

Obezitatea constituie cea mai gravă dintre bolile cronice, statisticile  demonstrând că această decădere constituie una dintre caracteristicile patologice care precedă adesea cancerul. Medicina este neputincioasă în reducerea maselor adipoase anormale, iar masajul și exercițiul sunt de asemenea fără efect.

Cancerul uman are două cauze alimentare principale:

1. Acroleina și acizii grași oxidati ai grăsimilor supragatite între 200 și 800 grade C;
2. Gudronul aromatic al fripturilor

Avem dovada că grăsimile spraîncălzite, prin acroleina și acizii grași oxidați, sunt cauza decăderii Aparatului circulator, a Ficatului și a Glandelor endocrine, adică a ceea ce este mai prețios în organism pentru menținerea vitalității și tinereții, ele sunt acelea care senilizează prematur organele și țesuturile provocând arterio-scleroză, obezitate și chiar înfricoșătorul cancer, trei dintre cele mai îngrozitoare calamități care apasă umanitatea și contra cărora medicina este neputincioasă.

Cum nu există nici o altă toxină alimentară mai devitalizantă și mai patogenă ca aceste grăsimi și gudronul fripturilor, este evident că grăsimile supraîncălzite și gudronul aromatic de prăjire, sunt generatorii monstruasei patologii umane, unică în seria animalelor independente, care cântarește atât de greu în specia umană, fără ca medicina să poată preveni nici una dintre bolile noastre cronice.

Ceea ce este lamentabil în aceasta istorie a masacrării vitalității prin erori grosiere ale regimului alimentar, este că distrugerea acestor organe, cele mai necesare vietii, se efectuează în mod insidios, silențios, făra manifestări dureoase dramatice, adesea fără cel mai mic semn de alarmă. Este mai ales cazul ateromului arterial, oxalemiei, etc. și mai ales cazul cancerului, care poate ramâne nedureros timp de ani și ani de zile.

Totuși, în acest calm aparent înșelător, putem fi loviți brusc de o hemiplegie, o ocluzie intestinală, o arterită obliterantă sau putem afla cu stupefacție că suntem atinși de un fibrom, de cancer, de diabet, de tuberculoză, de uremie. Iata ce ne aduce respectarea acestor legi imaginare ale „rației de proteine”, ale „rației de lipide”, fabricate în afara Codului vieții animalelor, ale naturii și vieții în general.

Trebuie să înscriem în acest minunat sistem de esență endocrină, devitalizarea progresivă, adesea prea rapidă a organismului, prin toxinele generate de coacerea la temperaturi înalte a lipidelor și protidelor, numite alimente, din alimentația noastră barocă, artificială și fantezistă, toxine ale căror elemente majore sunt acroleina grăsimilor supraîncălzite și gudronul aromatic de la suprafața fripturilor.

Tumorile benigne și canceroase cât și starea precanceroasă reprezentată de obezitate și de îngrășare, constituie boli de adaptare, la fel ca și senilitatea noastră anormală și atât de precoce. Toate aceste veritabile degenerări, unice în lumea animală independentă, sunt generate de omnivorismul nostru extravagant, artificial, inventat de om prin violarea legilor biologice celor mai elementare. Omnivorismul artificial uman, antispecific și antibiologic, se revelează ca fiind cauza principală a marilor boli de adaptare, pentru că numeroasele toxine ale acestui omnivorism artificial, absolut unic în natură, răvășesc în mod silentios, și fără întrerupere tot aparatul endocrin, începând cu timusul în primii ani.

SUPRA-ALIMENTAȚIA ESTE ÎN SPECIAL O INTOXICARE CU GRĂSIMILE ARTIFICIALE SUPRAÎNCĂLZITE.

Tocmai am văzut că frugivorul uman se intoxică grav cu o alimentație nespecifică, pe care o saturează în grăsimi industriale supuse la temperaturi foarte înalte, pe care le transformă în corpi grași toxici, care nu mai au nimic biologic în ei. Este  deci evident că acela care, în loc să absoarbă zilnic o rație toxică medie, absoarbe una și jumatate sau chiar două, intoxicându-se astfel mai mult decât un altul, cu toate consecințele patologice pe care le antrenează o asemea crimă împotriva sinelui/propriei persoane. S-a scris despre cancer că este mai ales boala celor „supra-alimentați”. Această explicație este valabilă pentru toate bolile cronice, fiindcă supra-alimentația constituie o supraintoxicare.

1. CONCLUZII:

-          În natură nu există grăsimi în stare liberă

-        În Codul vieții animale, nu există rație de grăsimi, grăsimile eventual absorbite făcând parte din alimentele crude specifice anumitor specii

-          Omul nu are nici un instinct al grăsimii în natură

-          Grăsimile crude și fără condimente existente în natură îi repugnă.

-          Omul fiind un frugivor veritabil și fructele neconținând lipide, grăsimile alimentare îi sunt inutile.

-          Fiziologia umană este inaptă pentru asimilarea grăsimilor.

-          Grăsimile alimentare sunt adevarați corpi străini în economia corpului uman.

-      Toate alimentele, oricare ar fi ele, trebuie să fie transformate în glucoză pentru a deveni energetice. Fructele și mierea, alimente specifice, fiind bogate în glucoză direct asimilabilă, sunt mult mai energetice decât grăsimile atât de îndelungat asimilabile.

-          Toate organismele animale fac sinteza grăsimilor lor fiziologice specifice din orice tip de aliment specific al speciei respective.

-     Cele două argumente de mai sus, dovedesc prin ele însele că pentru om, absorbția de corpi grași este de o inutilitate absolută.

-       Toate grăsimile noastre alimentare din comerț fiind fie artificializate, fie de origine industrială, sunt așadar străine domeniului biologic, fiind în consecință alimente proaste.

-     Toate grăsimile alimentare absorbite provoacă un aflux anormal de colesterol în ficat, în vederea  neutralizării acestor corpi straini, atât de nespecifici, care sunt aceste grăsimi așa zise alimentare.

-        Colesterolul în exces tinde să se depună pe interiorul arterelor, provocând hipertensiune arterială, arterio-scleroză și alte numeroase tulburări cardiace și circulatorii.

-       Grăsimile gătite la temperatură înaltă, între 200  și 800 grade C, se încarcă de acroleină și acizi grași oxidați, toxici foarte devitalizanți, care masacrează întâi Glandele Endocrine, Ficatul, Rinichii și provoacă o scleroză senilizantă a celulelor.

-         Grăsimile supraîncălzite din alimentație constituie cauza majoră a creșterii continue a cazurilor de cancer.

-       De mai mulți ani, toate articolele medicale care tratează subiectul bolilor cronice cele mai diverse, recomandă în mod invariabil suprimarea din alimentația curentă a grăsimilor gătite, ceea ce confirmă empiric că Grăsimile gatite la temperatură înaltă alterează grav glandele endocrine, deci putem deduce că ele provoacă aproape toată patologia chimică, și intră în cadrul „Sindromului general de adaptare” al Profesorului Selya, care domina acum toată Patologia din Medicină.

În rezumat: 

Grăsimile alimentare sunt total inutile pentru om, pe plan fiziologic. Prăjite (gătite) la temperaturi înalte, ele devin extrem de dăunătoare pentru acesta, provocându-i majoritatea marilor boli cronice cât și cancerul. Pretinsa lege a „rației de grăsimi” a fost inventată pentru a tenta o justificare a pasiunii de nedezrădăcinat a oamenilor civilizați pentru grăsimile supraprăjite. Este o lege artificială, care nu poate fi enunțată în termeni științifici și pe care nu o putem acompania cu un comentariu explicativ.

Eperiența arată de altfel toata falsitatea acesteia:

1. Un regim „bine echilibrat” constituie un factor remarcabil de dezechilibru pentru vitalitatea generală, căci toată patologia dovedește că este în realitate un “minunat” factor sclerogen, patogen, obezigen și mai ales cancerigen.
2. Este deosebit de ușor și chiar avantajos să ne lipsim de  orice corp gras gătit și să ne abținem de la orice proteină, chiar și de la  lapte, timp de săptămâni, de luni sau de ani. În definitiv, pretinsele „rații azotate”, „rații dulci”, „rații grase”, care nu țin cont deloc de temperaturile de coacere, constituie una dintre cele mai grave erori ale științei, a cărei greutate  cântărește extrem de mult asupra  umanității zise civilizate.

(P.V. Marchesseau, Le Cholestérol, (livret no 53)