Putem vedea cum fiecare tip de boală de care putem suferi ne va îndruma spre descoperirea defectului aflat în spatele afecţiunii noastre.
Mândria, corespondentul aroganţei şi rigidității minţii, va da naştere acelor boli care produc rigiditate şi înţepeneală a corpului. Durerea este rezultatul cruzimii prin care bolnavul învaţă prin suferinţă personală să nu o provoace altora nici din punct de vedere fizic, nici psihic.
Pedepsele urii sunt singurătatea, caracterul violent şi nestăpânit, crize de nervi şi stări de isterie.
Bolile introspecţiei – nevroza, neuranestia şi stările similare – care deposedează viaţa de atâta bucurie sunt cauzate de dragostea de sine excesivă.
Ignoranţa şi lipsa de înţelepciune atrag după ele în afară de dificultăţi specifice în viaţa cotidiană, miopie şi slăbirea vederii şi auzului, dacă stăruim în refuzul de a vedea adevărul, atunci când ni se oferă ocazia.
Instabilitatea minţii trebuie să conducă la aceeaşi însuşire în corp, însoţită de diferitele tulburări care afectează mişcarea şi coordonarea.
Rezultatul lăcomiei şi al dominaţiei exercitate asupra altora sunt boli care fac din suferind un sclav al propriului corp, ale cărui dorinţe şi ambiţii sunt înfrânate de boală.
Nu este întâmplător atunci când ne este afectată o anumită parte a corpului, ci este în acord cu legea cauzei şi a efectului, lucru care ne va fi de ajutor. De exemplu inima, izvorul vieţii şi de aici, al dragostei, este atacată în special când partea responsabilă de dragostea faţă de umanitate nu este dezvoltată sau este folosită greşit.
O mână afectată denotă eşecul sau greşeala în acţiune.
Creierul, fiind centrul de control, dacă este afectat, indică lipsa de control în personalitate.
Efectele sunt după cum stabileşte legea firii. Suntem cu toţii gata să admitem numeroasele efecte ce pot decurge dintr-un temperament violent, din şocul provocat de veştile rele neaşteptate; dacă aceste chestiuni comune pot afecta corpul, cu atât mai grav şi mai înrădăcinat trebuie să fie un conlict prelungit între suflet şi corp. Să ne mirăm că efectul va da naştere unor astfel de maladii cum sunt cele aflate astăzi printre noi?
Dar, cu toate acestea, nu există motiv de disperare. Prevenirea şi vindecarea bolilor poate fi făcută prin descoperirea răului din interiorul nostru, eradicând acest defect prin dezvoltarea perseverentă a însuşirii care îl va distruge; nu luptând împotriva răului, ci aducând un asemenea potop de însuşiri opuse, încât răul va fi spulberat din naturile noastre.
(Edward Bach, Terapia prin flori)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu